Diareea Vampirilor

Pentru ca sunt cea mai privilegiata fiinta din lumea asta, am tot timpul din lume sa fac doar ce, cand si cum vreau eu. In genialitatea mea, mi-am dedicat o parte din timpul meu pretios serialului "True Blood". Primul episod l-am vazut din greseala, cu circumspectia unui om care fuge de Twilight ca dracul de tamaie. Nu de alta, dar nu m-au pasionat niciodata filmele cu vampiri, cu atat mai mult o peltea lipicioasa in care niste adolescenti palizi joaca al dracului de prost si absolut nimic din ce se intampla nu-mi provaca macar un fior in plexul meu solar, altminteri atat de incercat in urma vizionarii altor filme.

Asadar, True Blood, un serial in care vampirii alterneaza consumul de sange sintetic cu cel uman. Au un reprezentant politic, care participa la tot felul de dezbateri televizate si incearca sa-i integreze si pe ei in societate, ca e mici, prosti si oropsiti de oameni. Altfel, o peltea soft intre protagonisti, o chelnerita care citeste, pardon, aude gandurile (inclusiv pe cele pe care nu vrea sa le auda) si un vampir fioros, sangeros, experimentat, pe nume... Bill (stiu, i se potriveste ca o manusa de cauciuc cu strasuri aplicate).

Per ansamblu, serialul are de toate. Iti hraneste setea de umor nesimit, bine infipt in replici si situatii, are scene de sex cu duiumul, are suspans pana la dumnezeu. Simtul meu critic l-a suportat atat de bine, incat inca nu-mi vine sa cred ca am reusit sa vad un film cu sugatori di sanji care sa nu-mi provoace sentimentul ca mai bine-mi dadeau mie bugetul si-mi luam bajcheti de toti banii, asta ca sa nu existe in aer sentimentul ca au fost bani cheltuiti de-a pula (stiu, fraza de neam prost, nu uitati sa respirati, muah).

Cel mai tare personaj din True Blood, Eric, un suedez full option, este jucat de un ilustru necunoscut pe nume Alex Skarsgard. Cand ma uit la Alexica Vampirica asta, inteleg de ce ador swedish death metalu', de ce-mi plac coarnele vikingilor, de ce tranzitivitatea este o proprietate generala a echilibrului termic, de ce viata are secs.

Dar n-am noroc... Zilele trecute am terminat toate episoadele si am ramas neimpacata, ca sa nu zic altceva. Ca sa mai uit un pic de Alexica si coltii lui cariati la modul sexi, ii scriu unui bun si vechi prieten: "draga gugal, seriale vampiri, entar!" . Ca sa continui pe aceeasi tema, nu de alta. Gasesc serialul asta, "Vampire Diaries", si zic muma, mi-o pus dumniezo' mana-n cap. Bai, deci blestemul lu' Alexica-masea-mica m-a ajuns! Alti adolescenti palizi, acneici, apa batuta-n piua pe aceeasi placa, dumnezeule, pic de imaginatie. Alt buget facut praf, eu in continuare fara sutele de perechi de bajcheti dorite. Si m-au cuprins spumele pocaintei, astfel incat m-am apucat sa sap, sa mai aflu cate ceva de Alexica.

Nu mica mi-a fost stupoarea sa dau de acest blog, un blog romanesc dedicat in intregime lui Alexica. Acum chiar ca nu ma mai simt singura care-l apreciaza.

Fumatul dauneaza grav insanitatii

In ultimele zile, tot aud replici de genul : "Vreau sa ma las de fumat, este o pierdere de timp (!), bani si sanatate. Vaaai, cat rau imi face ca fumez, dar vezi, nu pot sa ma las, cand nu fumez sunt nervos/nervoasa...".

Dragii mei, voi astia, care aveti impresia ca tigarile va fac rau, dar nu puteti renunta la ele, nu stiu ce e mai trist la voi, ca sunteti atat de idioti incat nu puteti sa renuntati la ceva, sau ca parintii vostri v-au facut in vremuri de restriste, cand toate prezervativele erau bine puse la pastrare pentru vremuri mai bune si alcoolul curgea suav la robinet in locul banalei ape de azi.
Daca fumatul este atat de nociv pentru sanatatea voastra, renuntati la el. INCEPAND DE ACUM. Nu spuneti ca va place sa fumati, dar ca va face rau. Pentru ca asta inseamna ca va place sa va faceti rau. Nu va mai faceti singuri rau. Veniti la mine, va bag cancerul in oase, plamani si ce mai vreti voi, direct la domiciliu, cu posibilitate de returnare in 10 zile, absolut gratuit! O sa fiu noul vostru viciu, noul vostru obicei de care vreti sa va lasati, dar, vai, nu puteti.

Daca-mi place ceva, inseamna ca acel ceva imi place pentru ca-mi aduce anumite beneficii, imi face bine, ma reprezinta, sau orice pretext dubios mai gaseste mintea mea bolnava. De acel ceva nu vreau sa ma las. Acel ceva nu-mi face rau, pentru ca daca mi-ar fi facut rau, nu m-as fi apucat de la bun inceput. Amirite?

Daca observ in timp ca un lucru pe care-l credeam benefic se dovedeste a fi exact opusul, renunt la el fara drept de apel, fara sa fac din mine o victima autodeclarata, fara sa ma comport ca o fomeie proasta cu carca rupta de sot, care nici de-a dracu nu renunta la el si nici ea nu stie de ce.

In cazul in care nu am fost indeajuns de inteligibila, va prezint o clasificare a fumatorilor, in ilustra, obiectiva si minunata mea viziune:

1.Fumatorul inrait si mandru de asta - Categorie din care recunosc (evident) cu mandrie ca fac parte. Indivizii de acest gen sunt permanent cu tigara-n bot, nu pot intreprinde nicio activitate fara sa fumeze cel putin juma' de pachet. Fumatorul inrait si mandru de asta fumeaza in timpul serviciului/scolii, mesei, actului sexual, dusului, cititului, privitului, ganditului, respiratului. Putini ajung la performanta de a fuma in timp ce fumeaza, si mai putini reusesc sa fumeze in somn si se pot numara pe degetele de la o mana cei care reusesc sa fumeze in rigor mortis.

Cum isi aprinde o tigara, ceilalti il vad brusc mai sexy, mai inteligent, mai interesant, mai profund, mai la locul si la momentul potrivit. Nici macar nu trebuie sa scoata vreun cuvant, ar chiar fi indicat sa nu, pentru ca s-ar duce dracului toata vraja si ar cadea in mizerie inainte sa termine tigara.
- Nu concepe sa numeasca fumatul "viciu". Pentru el, fumatul este calea, adevarul si viata. Individul poate folosi aceasta activitate inclusiv in scopuri de autoaparare ( de exersat stinsul tigarii in cel mai la-ndemana ochi al atacatorului, expiratul fumului inspre babele din tramvai, ambele metode dau rezultate excelente).
- Cand simte nevoia imperioasa de a maltrata sau ucide pe cineva, fumatorul inrait si mandru de asta isi aprinde o tigara. Instantaneu, fiinta agasanta se spawneaza la sute de kilometri departare, cu multa umilinta si pentru totdeauna!
- Asteapta intotdeauna mai putin la mijloacele de transport (sau cel putin asa i se pare)
- Fumatorul inrait si mandru de asta este mai frumos decat ceilalti, inteligent mult peste medie, cu un urias potential artistic, profund, are gusturi absolut fine in materie de orice. Daca nu ma credeti, intrebati-mi oglinda. O sa va confirme.
- Nu are probleme nici in viata, nici in afara ei. Cu o tigara, totul se rezolva, intr-un fel sau altul.
- Pe fumatorul inrait si mandru de asta nu-l lovesc niciodata usile rotative
- Orice fumator inrait si mandru de asta a vazut cel putin o data un inger, spre deosebire de ceilalti, care doar pretind ca l-au vazut ca sa nu se faca de ras in fata noastra.
- Daca ploua, iar fumatorul inrait si mandru de asta vrea sa-si aprinda o tigara, cerul se insenineaza instantaneu si ploaia nu reincepe pana acesta nu-si termina tigara de dinainte sa ajunga la adapost.
- Fumatorii inraiti si mandrii de asta au intotdeauna succes cand se tocmesc la piata. Deasemenea, au mai multe sanse sa gaseasca bani sau obiecte valoroase pe strada, fara sa fie revendicate ulterior.
- Hubble, Einstein, Picasso, Louis Armstrong, Maria Tanase, Oscar Wilde - fumatori inraiti si mandri de asta.

(continuarea in urmatorul post)

Caramizi la incubator. Nevroza vs. necroza

Mi-ar fi placut sa ma simt utila, sa simt ca fac ceva. Mi-ar fi placut sa pot spune lucruri serioase fara sa ma buseasca un ras prostesc a carui origine n-o s-o gasesc nici in o mie de ani. Mi-ar fi placut sa urc 4 etaje fara sa respir ca si cum as fi urcat 12. Mi-ar fi placut sa ajung zilele astea in LMC.

Mi-ar fi placut sa ajung pe la facultate. Mi-ar fi placut sa nu-mi pierd absolut fiecare job/ psuedojob. Mi-ar fi placut sa reusesc sa fac ce-mi propun. Mi-ar fi placut sa vorbesc ore intregi cu cineva despre lucruri marunte, fara sa ma plictisesc.

Mi-ar fi placut sa fie vara. Mi-ar fi placut sa nu existe oameni pe care sa-i fi pierdut pentru ca n-am vrut sa ascult si sa inteleg nimic din ce nu avea legatura cu mine. Mi-ar fi placut sa vad dincolo de mine. Mi-ar fi placut sa mint pe cineva cu toata nerusinarea de care sunt capabila.

Mi-ar fi placut sa dau un sfat util. Mi-ar fi placut sa fac un cadou potrivit cuiva, oricui. Mi-ar fi placut sa ies pe strada fara sa stiu daca si unde ma duc. Mi-ar fi placut sa-mi tai unghiile, in loc sa mi le rod. Mi-ar fi placut sa ma apuc de o carte si sa o si termin, fara sa ma duc la ultima pagina sa aflu finalul. Mi-ar fi placut sa ma uit la filme cap-coada, fara sa ma plictisesc sau sa adorm. Mi-ar fi placut sa pastrez ceva din fiecare om pe care l-am intalnit, la fel de tare cum mi-ar fi placut ca fiecare om care m-a intalnit sa pastreze ceva din mine.

Mi-ar fi placut sa-mi dau seama ce vreau cu adevarat de la oameni, inainte sa ma supar ca nu am primit.Mi-ar fi placut sa fac cuiva o surpriza, fie si una neplacuta. Mi-ar fi placut pall mall in pachet mic sau camel albastru cu filtru rosu.

Mi-ar fi placut sa fiu la locul si momentul potrivit de fiecare data. Mi-ar fi placut sa nu ranesc pe nimeni, sau cel putin sa nu constentizez asta. Mi-ar fi placut sa am puterea sa cer scuze, sau macar sa le gasesc intotdeauna pe cele mai potrivite.

Mi-ar fi placut sa-l cunosc pe Henry Miller si sa stau cu el la o silva al dracului de neagra. Mi-ar fi placut sa pot fuma in camera, pentru ca daca ies nu-l mai aud pe Buckethead in casti. Mi-ar fi placut sa existe Pelerina-care-te-face-invizibil si Ochelarii-care-vad-pelerina-care-te-face-invizibil. Mi-ar fi placut sa scriu o carte cu titlul "Responsabilitatea, dragostea mea" si sa fie autobiografie.

Mi-ar fi placut sa termin medicina, inainte sa ma termine jurnalismul.


Mi-ar fi placut sa ma teleportez, sa levitez si sa pictez in acelasi timp. Asta in timp ce port Pelerina-care-te-face-invizibil.