joi, aprilie 14, 2011

Oh, you sad paw...


Ati observat ca o dezamagire nu vine niciodata singura? Bineinteles, nu este cazul meu. Eu n-am nicio dezamagire. Pentru ca nu am asteptari de la oameni. Pentru ca oamenii pe care-i cunosc eu ma surprind si o fac doar placut. Pentru ca n-am cunoscut inca o persoana care sa fie sub asteptarile mele. Pentru ca nu am asteptari mari.
Asteptarile mele sunt niste pitici pleonastic de mici care, daca un soarece mediu ar avea soareci in casa, s-ar ascunde in gaura si ele, si familia lor si ar putea sa-si construiasca bine-mersi si o capela, sa se roage la un dumnezeu a carui statuie ar incapea in aceeasi gaura mica-mica de soarece localizata in gaura unui soarece. Desigur, acum exagerez. Nu statuie, ci icoana, caci pentru ca din lipsa de spatiu.

Exista oameni care nu ma asculta.
Exista oameni care nu inteleg ce spun.
Exista oameni ale caror stangacii ma amuza teribil si de care profit.
Exista oameni care au impresia ca ma cunosc.
Restul e istorie.